În plin sezon de viroze, anumite medicamente sunt de negăsit în farmacii. Nurofenul și Panadolul, dar și antibioticele sunt cele mai căutate medicamente și, totodată, cele care lipsesc cel mai des. Unul dintre motive este și prețul prea mic cu care se pot vinde anumite medicamente, în condițiile în care costurile de producție și de transport au crescut foarte mult, spun specialiștii din domeniul farmaceutic.
Prețul fix impus de autorități nu a mai fost schimbat de aproximativ doi ani. Piața medicamentelor se bazează pe importuri, dar cu costuri tot mai mari de producție și de transport, multe firmele renunță la unele achiziții.
Președintele Colegiului Farmaciștilor din București, Simona Negreș, spune, pentru Gândul, că lipsa medicamentelor din farmacii este o adevărată problemă.
Este o criză reală. Cred că este generată de faptul că această perioadă de viroze este prezentă peste tot în lume, pentru că a venit iarna.
Este însă posibil să fie o criză și datorată faptului că în România medicamentele au cel mai mic preț din Europa și atunci producătorii nu se prea înghesuie să aducă medicamentele astea în țară. Asta explică de ce antibioticele și, în special, formele farmaceutice pediatrice – pentru că și despre ele se discută că lipsesc din țară – au prețul cel mai mic din Europa”, a explicat președintele Colegiului Farmaciștilor din București.
Chiar dacă românii sunt obișnuiți să cumpere medicamentele cele mai populare, există și alternative pentru aceste produse. În schimb, pentru antibiotice, nu există o gamă largă de alte produse care le pot înlocui.
Eu cred că în perioada aceasta, atât timp cât lipsesc brandurile Nurofen și Panadol, de la farmacie se poate recomanda un Brufen, care este echivalent cu Ibuprofenul, altă formă de paracetamol, făcută de altă fabrică. Există alternative.
Deci, nu vorbim despre o situație ca cea pe care am avut-o când nu aveam Levotiroxină, Eutirox, acestea nu se produceau în România și atunci nu erau comprimate. Acolo era vorba despre faptul că mai exista o soluție orală, ceea ce înseamnă altă formă farmaceutică. Medicii care își stabilizaseră pacienții cu comprimat nu prea voiau să treacă pe gama de soluție orală, deci e o situație cu totul aparte.
Pentru medicamentele analgezice, există alternative. Pentru antibiotice, am văzut că nu există chiar așa de multe alternative și, în special, la formele farmaceutice pediatrice. Acolo am văzut că se înregistrează deficite mari.
Știu că sunt raportate, de la Colegiul Farmaciștilor din România a fost trimis către Colegiile teritoriale o informare și, totodată, le aducea la cunoștință farmaciștilor că trebuie să raporteze toate produsele deficitare, în special pe antibiotice și chimioterapice. Și atunci, bănuiesc că au fost raportate, pentru că în multe farmacii au lipsit cu desăvârșire și erau oamenii disperați”, a mai spus Simona Negreș.
Simona Negreș a precizat că există mai multe Colegii ale farmaciștilor care au raportat deficite mari, unul dintre acestea fiind cel din Mehedinți.
„Colegiul Mehedinți se văita de deficitul acesta. Spre exemplu, lipsesc Klacid, Augmentin, Zinnat, Azitromicină. Astea sunt antibioticele de uz curent care se utilizează și la copii și la adulți.
În județul Maramureș, a scris o colegă că și le-au adus din Ungaria pentru că au granița aproape, dar aici, în România este o problemă mare”, a adăugat președintele Colegiului Farmaciștilor din București.
Colegiul Farmaciștilor din România nu are o evidență a stocurilor de medicamente, dar cunoaște cu ce probleme se confruntă farmaciile când vor să se aprovizioneze cu unele medicamente, în special antibiotice și medicamentele pentru copii.
”Suntem în legătură cu colegii din rețea și cunoaștem aceste probleme, pentru că exercitarea profesiei de farmacist fără medicamente este absolut imposibilă. Se comentează și în spațiul public acest aspect.
Farmaciștii au ieșit în spațiul public și au spus că pentru anumite substanțe active – cum sunt medicamentele pe bază de paracetamol sau ibuprofen – există variante.
O problemă continuă să rămână în cazul antibioticelor, celor destinate uzului pediatric. Nu au ieșit de pe piață, dar stocurile sunt limitate, cantitățile sunt limitate„, a spus, în exclusivitate pentru Gândul, reprezentantul Colegiului Farmaciștilor din România, Anca Crupariu.
Sistemul electronic de raportare a medicamentelor este o platformă a Ministerului Sănătății în care, din anul 2016, este obligatoriu să se raporteze zilnic stocurile de către importatori, deținători de autorizații de punere pe piață, distribuitori angro, farmacii cu circuit închis și deschis. Din analiza acestui sistem reiese că, pe lângă stocurile limitate, există și o distribuție inegală la nivelul diferitelor regiuni ale țării.
„Se știe că pandemia a dus la o penurie de medicamente într-o perioadă destul de lungă. Sunt acele site-uri de fabricație din India, China care au creat probleme de transport. În plus, pe lângă substanța activă, există și o lipsă de ambalaje, de carton, de sticlă, de folie de aluminiu. Și acestea creează o problemă. Uneori și politica de prețuri a unor state membre poate influența fenomenul”, a explicat Anca Crupariu.